În anul 1920, la Viena, arhitecta Margarete Schütte-Lihotzky a revoluționat designul de bucătării, creând „bucătăria din Frankfurt” – prima bucătărie modulară care a ținut cont în mod conștient de mișcările utilizatorului și de traseele parcurse în timpul activităților zilnice.
Această concepție inovatoare, „economică în muncă”, a devenit după cel de-al Doilea Război Mondial baza bucătăriilor moderne din Europa și Statele Unite.

Moștenirea sa este dusă mai departe de modelul „Dynamic Space”, care, analizând în detaliu fiecare aspect al activităților din bucătărie, definește cinci zone funcționale – pentru ca fiecare mișcare să fie naturală, confortabilă și eficientă.

Principalele aspecte în proiectarea zonelor „Dynamic Space”

1. Depozitare alimente:
În această zonă sunt păstrate produsele alimentare – conserve, orez, paste, precum și alimentele refrigerate sau congelate.

2. Depozitare vase și ustensile:
Această parte este destinată obiectelor de uz zilnic, cum ar fi vesela, paharele și tacâmurile, toate fiind organizate logic și ușor accesibile.

3. Spălare:
În zona „umedă”, unde se află chiuveta și mașina de spălat vase, sunt amplasate și coșurile de gunoi, detergenții și produsele de curățenie.

4. Preparare:
Este zona principală de lucru a bucătăriei, unde se desfășoară majoritatea activităților de pregătire și gătire. Ustensilele, electrocasnicele mici, condimentele și ingredientele trebuie așezate aproape de suprafața de lucru pentru o eficiență maximă.

5. Gătit–coacere:
Aici se află plita, cuptorul, cuptorul cu microunde și hota, precum și oalele, tigăile, tăvile și celelalte ustensile de gătit.